De ce propunerile nu au valoare

Ieri am scris aici despre cea mai mare ratare și cea mai mare lovitură dată de un club din liga 1. Astăzi o să vă explic de ce transferuri vorbite de presă precum Thomas Muller, Falcao și Obi Mikel nu se vor materializa niciodată.

În primul rând, nicio echipă nu își permitea să plătească prea mulți bani pentru un fotbalist adus de impresar pe povești și DVD-uri. CFR a dat 2,5 milioane de dolari pe Alvaro Perreira(cel mai mare transfer din România), însă acesta a demonstrat ulterior că și-a meritat banii și a plecat pe o sumă triplă. Cu siguranță uruguayanul a fost urmărit și la meciurile celor de la Argentinos Juniors, nu doar pe TV.

În al 2 lea rând, echipele din România primesc zilnic din partea impresarilor oferte cu jucători africani, argentinieni, brazilieni, etc. Chiar și eu am avut mai multe propuneri de portughezi sau senegalezi pe care să îi aduc la Athletico. Trebuia să le oferim cazare și masă, de bani se ocupa impresarul. Dacă vreunul dintre acești jucători o să apară peste 10 ani în Premier League, oare o să fie știre că o echipă din liga a 4 a a făcut greșeala mileniului?

În ultimul rând, și cel mai important, ratare înseamnă ca jucătorul să îți vină în probe și tu să îl refuzi, așa cum s-a întâmplat cu Doumbia la Rapid și Koscielny la Otopeni. E adevărat că ilfovenii au avut de ales între Nibombe și francez, iar la acel moment au făcut ce trebuia. Togolezul era căpitanul naționalei sale, jucase la Mondial și în prima ligă din Belgia, iar ulterior a făcut treabă bună și la Poli Timișoara.

Cam aceasta este diferență între o propunere și o ratare. Când ai ceva palpabil altfel gestionezi situatia. Când nu vezi decât un DVD, poți să îți iei o mare țeapă. Miranda, Dayro sau Ogbonna sunt doar câteva exemple.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *