Știu că nu sunt deloc în măsură să analizez eu prestația artiștilor, dar ca și anul trecut am avut parte de surprize plăcute și mai puțin plăcute. Măcar o să țin minte cam ce să evit la edițiile viitoare la care o să iau parte.

Ziua 1

Prima zi chiar se anunța una foarte interesantă. Așa cum am zis și aici. urma să încep festivalul cu Faithless pe Ursus Untold Arena. Din păcate, a fost și prima dezamăgire. Probabil din cauza vârstei, nu mai poate să ofere suficientă energie publicului, dar God is a DJ și Insomnia tot au rupt. După show-ul de deschidere am mers pentru puțin timp la Borgore despre care prietenii mi-au zis că e foarte tare, însă nici el nu m-a impresionat. Întors pe Arena am ascultat un set foarte bun al lui Fedde le Grand, iar intrarea lui Tiesto a fost una senzațională, pe parcurs s-a cam stins însă. Față de anul trecut, DV&LM mi s-au părut mai slabi, dar probabil și așteptările mele crescuseră simțitor. Prima zi a fost una mai mult de încălzire, cu toate că line-up-ul arăta foarte bine.

Ziua 2

A fost pentru prima dată când am așteptat să se deschidă porțile și chiar a meritat. Cei de la Subcarpați știu să facă show în adevăratul sens al cuvântului. Mi-a părut rău că au fost puși de la 5 și jumătate, dar probabil dacă erau mai pe seară nu mai prindeam loc în primele rânduri. Dacă încă nu ați reușit să îi vedeți până acum, își vor lansa noul album pe 26 august în Herastrău la GreenSounds Festival.

Din cauza oboselii am plecat la scurt timp dupa Subcarpați și m-am întors abia la cei de la Galantis care au fost foarte ok pentru gusturile mele. Hardwell pe care îl așteptam cu nerăbdare a fost senzațional și pentru mine, peste toți ceilalți headlineri. Îmi pare tare rău că nu am reușit să îi prind momentul de intrare. Apropo, pentru cei care nu știu când a mai fost în România, se întâmpla în 2012 la White Sensation la Romexpo.

Ziua 3

Chiar dacă îmi doream să îi văd pe cei de la Golan și în acest an, am cam tras chiulul și am ajuns abia la TWOLOUD. Dacă anul trecut marea surpriză a fost Third Party, anul acesta cei doi Dj mascați au făcut o atmosferă incendiară și mi-au intrat efectiv sub piele. Armin Van Buuren trebuia să fie vedeta zilei și pentru mine, dar după o oră și jumătate, două, am primit niște sms-uri cam ciudate și am zis că mai bine mă las. Nu am apucat să îl văd pe Pendulum, dar am avut prima incursiune în Galaxy la Guy J. Dacă ajunge în București la Kristal sau alte petreceri de acest gen, chiar merită să mergeți.

Ziua 4

Ultima zi era extrem de încărcată și am început-o încă de la 9 și jumătate cu Parov Stelar care au fost foarte faini, nu ca la București în septembrie anul trecut. Am sacrificat Lost Frequencies pentru Macanache și a fost o decizie foarte bună. Zona scenei Alchemy a fost neîncăpătoare, semn că băiatul din Titan chiar a devenit o voce în muzica românească. Combinația foarte bună între melodii cunoscute și freestyle, m-a ținut acolo ceva mai mult de o oră și aproape că am ratat începutul de la Afrojack.

Anunțat cu surle și trâmbițe la început, dar parcă uitat pe parcurs, olandezul Afrojack a fost printre puținii care a venit cu MC. Mi-a plăcut foarte mult atât interacțiunea sa cât și setul, unul foarte activ și cu melodii foarte faine. Despre Martin Garrix habar nu am ce pot să zic. Un show perfect la care toată lumea se aștepta și o prezență impunătoare pentru un copil de 20 de ani. Ei bine, el chiar ar putea să țină discursuri motivaționale despre cum să reușești de tânăr. Am încheiat Untold Festival cu John Digweed, un alt Dj pe care sper să apuc să îl mai văd la petreceri prin București.

Ca și anul trecut, am observat că interacțiunea dintre artist și public este extrem de importantă. În 2015 Avicii a lăsat de dorit din acest punct de vedere și parcă nici muzica lui nu avea un impact așteptat. M-am bucurat că în acest an toți au lăudat publicul și au garantat că se vor întoarce cât de curând în România.