Intr-o joi dimineață mă duceam înspre stadionul Nicolae Dobrin, dar nu pentru fotbal, ci pentru examenul de șofer. La sală nu am avut probleme, 24/26 după ce începusem de la 2 cu 1. Pentru traseu aveam o singură emoție, să nu plouă. A plouat, dar l-am luat fără griji.
Mai jos vă las 5 lucruri despre cei 3 ani ai mei cu carnet de șofer
•Ultima dată când am condus manuală a fost pe 11 octombrie 2012
•In aceștia 3 ani am alergat mai mulți kilometri decât am condus
•Din martie până acum am alergat mai mulți kilometri decât am condus în 3 ani
•Nu m-a oprit poliția și nu am luat nicio amendă
•Cele mai lungi plimbări cu au fost la școala de șoferi
Pentru mine mașina nu reprezinta o utilitate. Sunt momente în care aș avea nevoie, dar acestea apar de mult prea puține ori. Conduc de plăcere mai mereu când ajung în Pitești, e bine să îmi țin în priză anumite deprinderi. Sunt conștient că o să vină ziua când o să fiu nevoit să am mașină, dar până atunci mă descurc destul de bine și nu am nevoie de o grijă în plus.
Din punctul meu de vedere nu e foarte complicat să obţii acest act. Chiar daca nu l-am folosit prea mult mă bucur ca l-am luat la timp, nu vreau sa îmi imaginez că ajungeam pe la 25 de ani şi mă chinuiam la şcoală. Faza aia cu nu am maşina, deci nu îmi trebuie carnet mi se pare cea mai mare prostie.